Ce este biodiversitatea şi de ce contează ea?

Biodiversitatea (de la "diversitate biologică") se referă la o varietate de specii şi organisme vii, inclusiv genele lor, care populează un areal anume, de la bacterii microscopice la animale mici şi mari, de la licheni la arbori uriaşi.

Acest caleidoscop de forme de viaţă formează coloana vertebrală interconectată a ecosistemelor de pe uscat, din mare şi apa proaspătă. Acestea la rândul lor furnizează alimente, leacuri şi resurse şi reglementează aerul curat, apa şi clima care susţin viaţa pe planeta noastră.

Biodiversitatea susţine în natură tot de ce e nevoie pentru ca făpturi simţitoare, inclusiv oamenii, să supravieţuiască şi să se dezvolte.

Biodiversitatea se schimbă, evoluează şi se adaptează cu timpul. Dar oamenii distrug şi ameninţă habitate care susţin diverse forme de viaţă şi prin asta sunt ecosisteme bogate.

Diminuarea biodiversităţii merge mână în mână cu declinul şi extincţia unor populaţii de specii şi în cele din urmă cu pierderea fundamentului întregii vieţi pe pământ.

De ce este biodiversitatea factorul cheie pentru o planetă sănătoasă?

Biodiversitatea este fundamentală pentru sănătatea şi rezilienţa ecosistemelor, inclusiv capacitatea lor de rezistenţă şi recuperare în urma impactului vremii extreme care este tot mai legată de schimbările climatice.

Ecosistemele bogate în biodiversitate furnizează de asemenea o paletă largă de "servicii", cum ar fi polenizarea recoltelor şi reglementarea climei care sunt esenţiale pentru supravieţuirea tuturor formelor de viaţă.

O bogăţie de specii diferite de plante îmbunătăţeşte fertilitatea solului, ceea ce promite securitate alimentară pentru oameni şi animale.

Biodiversitatea se extinde şi la diversitate genetică în rândul speciilor, care îmbunătăţeşte adaptarea la condiţii de mediu schimbătoare, inclusiv boli noi sau climat extrem.

Multe din medicamentele pe care ne bazăm pentru nenumărate tratamente sunt făcute din specii de plante biodiverse, care la rândul lor depind de ecosisteme sănătoase.

Consecinţele dispariţiei biodiversităţii

Rata naturală de extincţie este de o specie la un milion de ani dar activitatea umană duce la dispariţia a multor zeci de mii în fiecare an.

"Nu mai suntem în armonie cu natura", a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, în faţa liderilor mondiali în 2022. "Umanitatea a devenit o armă de distrugere în masă".

Aproximativ 30 la sută din cele 150.000 de specii de animale şi plante documentate de biologi riscă să dispară ca urmare a distrugerilor de habitat provocate de om, prin pesticide sau vânătoare.

Ultima dată când atâta floră şi faună s-a pierdut a fost atunci când un asteroid a lovit pământul cu 66 de milioane de ani în urmă. Atunci au dispărut cam 75 la sută din speciile existente.

Raportul pe 2024 al World Wildlife Fund arată că populaţia globală a speciilor vertebrate a scăzut cu 73 la sută din anul 1970 încoace.

Sistemele de apă curată au fost cele mai afectate fiindcă s-au diminuat cu 85 la sută. Cele de pe uscat s-au diminuat cu 69 la sută iar cele din mările şi oceanele lumii cu 56 la sută. Cel mai grav declin a putut fi constatat în America Latină, în Caraibe şi în Africa.

Ne apropiem de nişte puncte periculoase, dincolo de care nu mai există cale de întoarcere, avertizează WWF.

Doar defrişarea Junglei Amazoniene ar duce la dispariţia a peste 10.000 de specii în Brazilia, unde sunt acasă 10 la sută din întreaga floră şi faună a lumii.

În răstimp monoculturile ocupă mai bine de o treime din uscatul întregii lumi şi consumă aproape 75 la sută din resursele de apă proaspătă.

Un declin al plantelor, microorganismelor şi animalelor ne afectează accesul la aer curat şi apă curată, rezistenţa noastră la boli, schimbări climatice şi securitatea alimentară.

Ce trebuie făcut pentru protejarea biodiversităţii

Rapidul declin al populaţiei globale de albine, care sunt vitale pentru procesul de polenizare, ar putea fi stopat de exemplu prin interzicerea pesticidelor. Ar fi ceva benefic şi pentru recolte şi pentru biodiversitate.

În Insula Borneo din sud-estul Asiei, foarte bogată în materie de biodiversitate, multe din cele 1400 de specii de animale şi mai bine de 15.000 de specii de plante sunt ameninţate din pricina mineritului şi defrişărilor de pădure. Inclusiv urangutanii, a căror populaţie a scăzut cu 50 la sută în ultimele două decenii.

În timp ce defrişările pentru a face loc plantaţiilor de arbore de cauciuc şi mineritul distrug acest paradis al biodiversităţii, WWF spune că dacă se dă o mână de ajutor biodiversitatea are capacitatea de a se regenera rapid.

Strategia, nu doar pe Borneo, ci şi în alte locuri ameninţate, cum ar fi Jungla Amazoniană, este stoparea defrişărilor ilegale prin protejarea pământurilor şi luarea de măsuri astfel încât companiile să recolteze cu responsabilitate lemnul şi produsele alimentare din acele regiuni.

"Natura ne dă un semnal de alarmă", a declarat Kirsten Schuijt, Director General al WWF International.

"Chiar dacă situaţia este disperată, nu am ajuns încă în punctul din care nu mai există întoarcere", a declarat Schuijt, apelând la un progres urgent în privinţa acordurilor globale existente şi soluţiilor de protejare a naturii.