Campania lui Sanders ne dă speranţe
16 aprilie 2016Victoriile repurtate de Trump în alegerile preliminare pentru Casa Albă, în rândul republicanilor, au dominat atât dezbaterile publice cât şi relatările din presă. Bineînţeles că e relevant cum un arogant mogul media a reuşit printr-o campanie axată pe crearea de panică, lăudăroşenie şi xenofobie să ajungă, dând din coate, în vârful listei candidaţilor la şefia Casei Albe.
Ascensiunea lui Trump a estompat un fenomen, cel puţin la fel de spectaculos, dar care ar putea avea consecinţe însemnate - succesul lui Bernie Sanders. Să facem o comparaţie: miliardarul şi cunoscutul star de reality TV, Trump, a reuşit să se impună în fruntea contracandidaţilor săi republicani, ce-i drept destul de slabi. Şi aceasta prin jigniri. Campania electorală a lui Trump, finanţată în bună parte din bani proprii, e posibilă în primul rând pentru că miliardarul îşi poate permite acest lux, dispunând de fondurile necesare.
Îndrăgit de tineri
Iar acum să ne oprim atenţia asupra lui Sanders: un bărbat de 74 de ani, puţin cunoscut înaintea anunţării candidaturii sale, care se autocaracterizeză drept socialist democrat, senator din micuţul stat Vermont, care şi-a finanţat campania electorală prin donaţii. Ei bine, acest Sandern nu a reuşit doar s-o cam enerveze pe Hillary Clinton, considerată drept canadidată sigură a democraţilor la prezindeţialele din noiembrie, ci chiar să iasă învingător în peste zece state printr-o campanie binedefinită. Apariţiile sale electorale se bucură de un public numeros, mai ales din rândul tinerilor. Potrivit sondajelor, înainte de toate cei născuţi după 1980 îl preferă pe Sanders contracandidatei sale Hillary Clinton. Surprinzător este şi faptul că femeile tinere îl sprijină în primul rând pe Sanders în cursa pentru Casa Albă.
Finaţare model
Mai important e cum a reuşit candiatul democrat să obţină acest succes. Sanders a reuşit să-şi finanţeze campania electorală complet fără aşa-numitele Super-PAC-uri, donaţii substanţiale ale unor mari donatori controversaţi, ale unor grupuri dubioase de fundraising, spre deosebire de ceilalţi candidaţi care aşa şi-au acumulat în mare parte sumele necesare. În martie, de pildă, Sanders a strâns, a treia lună consecuriv, mai multe fonduri decât Clinton, cele mai multe donaţii fiind deloc substanţiale. În medie, donaţiile pe care le adună Sanders se cifrează la 27 de dolari şi sunt virate de doantori aproape în totalitate online.
În pofida reţetei sale de succes său, Bernie Sanders nu va reuşi să se impună drept candidat al democraţilor în cursa pentru Casa Albă. Dar rezultatul surprinzător de bun obţinut de Sanders arată că şi într-o vreme în care miliardarii şi grupurile de strângere de fonduri domină campania electroală americană, se poate face campanie şi cu donaţii mici. Un semn bun pentru viitorul demcoraţiei.