Criza: boală lungă, moarte sigură

După demisia lui Emil-Boc: fostul director al serviciilor de informaţii externe a fost numit noul prim ministru al României - titrează TAGESSPIEGEL citînd, în cuprinsul articolului, şi declaraţia făcută de Mihai-Răzvan Ungureanu, de a promova o politică pragmatică, fără promisiuni nerealiste.

Şi care sunt acestea? FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG reţine din declaraţia guvernamentală intenţia de a amortiza social cursul de reforme de pînă acum. Impozitarea averilor, adaptarea pensiilor îngheţate la rata de inflaţie, subvenţionarea noilor locuri de muncă precum şi măriri salariale, conforme creşterii economice, ar urma să atenueze nemulţumirea populaţiei în anul electoral 2012.

Cotidianul citat semnalează însă şi faptul că, în 2011, creşterea economică a României s-a situat deasupra mediei europene, că a fost înregistrată o rată scăzută a inflaţiei, o sporire a numărului de locuri de muncă şi o foarte redusă majorare a salariilor.

În detaliu relatează DIE PRESSE despre învestirea noului guvern, sesizînd şi reticenţele opoziţiei ca şi vagile ei intenţii de a se adresa Curţii Constituţionale

Calitatea de fost director al SIE a noului premier al României pare a sări în ochi şi revistei DER SPIEGEL, care în portalul său electronic anunţă: România - Parlamentul alege un fost spion ca premier.

Săptămînalul german schiţează şi un mini-portret al noului premier revenind în final şi asupra motivelor pentru care Emil Boc a aruncat prosopul: severul program de austeritate a provocat nemulţumirea unei largi pături a populaţiei.

Nemulţumire de ambele părţi - în Grecia faţă de condiţiile acordării ajutorului din partea UE, la Bruxelles din pricina aşa numitei ingratitudini a elenilor faţă de mîna întinsă de Europa.

Pentru LE MONDE situaţia pare cît se poate de clară: Grecia îi aduce pe europeni la disperare. Grecii însă sunt ei înşişi disperaţi, iar imaginile scenelor de revoltă în care protestatarii ard drapelul Germaniei, relevă că socotelile au fost încheiate fără consultarea populaţiei.

Or, conchide DIE WELT, decisivă în reuşita operaţiunii de salvare este voinţa poporului. Ziarul scrie: grecii însă nu par deloc dispuşi ca, doar de dragul păstrării monedei europene, să facă sacrificii care depăşesc tot ceea ce ne-a fost dat şi nouă să păţim aici în apus.

Ceea ce, pentru RHEINISCHE POST din Düsseldorf, nu constituie cîtuşi de puţin o circumstanţă atenuantă, chiar dacă partenerii europeni s-au obişnuit cu felul elenilor de a administra criza. Şi totuşi, faptul că liderilor de la Atena le-au trebuit 13 ore spre a conveni asupra unui pachet de economii de 3,1 miliarde de euro la un volum al datoriilor de 350 de miliarde este lipsit de precedent.

Măsurile convenite nu vor salva nici industria, nici economia şi nici pe salariaţi crede de la bun început FRANKFURTER RUNDSCHAU şi continuă: Reducerea salariilor va agrava recesiunea aruncînd astfel peste bord şi toate socotelile privind reducerea datoriilor. Ce poate însemna o scădere a salariilor într-o ţară în care exportul produselor industriale reprezintă doar 8% din performanţele economice? Dar, plierea Atenei la condiţiile Bruxelles-ului, nu este neglijabilă pentru stabilitatea zonei euro. Atitudinea severă a UE faţă de o ţară ca Grecia, a cărei importanţă economică este neglijabilă, spune însă multe despre raportul de forţe în Europa.

Un raport pe care şi rezultatul alegerilor din Franţa l-ar putea modifica. Deocamdată, Hexagonul se află în plină febră a speculaţiilor electorale. Fiecare nouă apariţie publică a preşedintelui Sarkozy trece drept o nouă etapă parcursă întru cîştigarea unui nou mandat. Cine crede că scăzuta cotă a popularităţii sale l-ar descuraja să candideze nu-l cunoaşte îndeajuns pe locatarul Palatului Elysee, deduce ziarul DERNIERES NOUVELLES d'ALSACE.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Petre M. Iancu