Parlamentul de la Chişinău la un pas de dizolvare
22 martie 2021
Curtea Constituțională a lăsat, luni, în vigoare decretul prin care șefa statului l-a desemnat pe Igor Grosu pentru funcția de premier. Acum singura șansă a celor care vor să-și prelungească șederea în actualul Legislativ este votarea lui Grosu în calitate de prim-ministru. Dacă învestirea lui Grosu eșuează, Maia Sandu poate dizolva Parlamentul, aceasta fiind a doua tentativă a actualului Legislativ de a învesti un guvern.
Igor Grosu este președinte interimar al partidului pro-prezidențial Acțiune și Solidaritate. El a preluat partidul după ce Maia Sandu a devenit președinte al Republicii Moldova - funcție incompatibilă cu cea de președinte de partid.
Pe 16 martie 2021, în timp ce socialiștii se aflau la consultări cu președintele Maia Sandu, cerându-i să desemneze în calitate de premier candidatul „majorității formalizate” (noțiune din Constituție) PSRM-Șor, candidatul acestei majorități, Mariana Durleșteanu, s-a retras subit, fără a-i anunța pe cei care au semnat pentru ea. Peste doar câteva minute, Maia Sandu a anunțat că a luat act de decizia lui Durleșteanu și l-a desemnat pe Grosu să formeze guvernul. Luni, 22 martie, Curtea Constituțională a explicat că „majoritatea formalizată” din Parlament şi-a încetat existenţa imediat ce candidatul în sprijinul căreia s-a format, Mariana Durleşteanu, a anunţat că se retrage”, iar „în lipsa unei majorități absolute formalizate, președintele țării are competența să desemneze un candidat la funcția de premier”.
Dodon: „S-a formalizat o lovitură de stat constituțională”
Decizia înaltei curți l-a isterizat pe liderul socialiștilor Igor Dodon. Potrivit lui, „Curtea Constituțională a formalizat practic o lovitură de stat constituțională”: „Decizia de astăzi transformă Republica Moldova din republică parlamentară în una prezidențială, când decizia finală o are șeful statului și nu Legislativul”, a menționat Dodon. El a spus că mâine va convoca executivul PSRM pentru a stabili următorii pași. Liderul PSRM este convins că pentru a dizolva Parlamentul, președintele trebuie să negocieze din nou cu deputații, „iar majoritatea parlamentară îl poate informa pe șeful statului că nu sunt de acord cu dizolvarea Legislativului și că sunt gata să susțină un alt candidat la funcția de prim-ministru”.
Consilierul prezidențial pe probleme juridice, Olesea Stamate, i-a transmis însă lui Igor Dodon că interpretarea pe care o dă el hotărârii de luni este „departe de sensul real expus de Înalta Curte”. Stamate susține că „în cazul în care expiră termenul de 45 de zile de la momentul primei tentative eșuate de investire a unui guvern (în sensul art. 85 alin (2) și nu mai pot avea loc consultări pe motivul expirării termenului prescris, majoritatea parlamentara absolută „va avea posibilitatea să abordeze problema învestirii guvernului în cadrul consultărilor obligatorii cu președintele republicii, care trebuie să aibă loc, conform articolului 85 alin. (1) (adica în cazul expirării celor 3 luni în care nu a fost învestit un guvern) din Constituție, în cazul dizolvării Parlamentului”. După expirarea termenului de 3 luni, șefa statului este obligată să dizolve Parlamentul dacă nu s-a reușit învestirea unui nou guvern, a explicat Stamate. Altfel spus, după expirarea a 3 luni în care nu a putut fi învestit un guvern, începe procedura de dizolvare a Parlamentului, în cadrul căreia președintele consultă fracțiunile parlamentare cu privire la data alegerilor anticipate, precum și, eventual, dacă este sau nu cazul investirii unui guvern.
Maia Sandu: Fie este învestit Grosu, fie întrebăm Curtea cum e cu anticipatele
Președintele Maia Sadu susține că acum decizia e mâinile Parlamentului - fie votează guvernul Grosu, fie se merge din nou la Curtea Constituțională „pentru a vedea ce spune în privința alegerilor parlamentare anticipate”. În campania electorală, Maia Sandu a promis că vine la Președinție pentru a obține pârghii de dizolvare a actualului Parlament „în care unii deputați au reușit să se vândă deja de câteva ori”.
La rândul său, Igor Grosu a spus că, în următoarele zile, va depune la Parlament programul de guvernare și lista nominală a noului cabinet de miniștri. „Așa cum am promis, prioritatea noastră imediată este scoaterea țării din criza sanitară și economică și curățarea instituțiilor statului”, a spus Grosu.