De ce vrea Donald Trump Groenlanda?

Gheţuri veşnice, peisaje feerice, munţi şi tundră, o faună unică în lume - Groenlanda este un paradis pentru fotografi şi pentru cei care postează videouri pe social media. Că e bine să te deplasezi cu avionul în Arctica ameninţată de încălzirea climatică pentru o scurtă vizită - aceasta este o altă discuţie.

Iritarea produsă în spaţiul public de planurile de călătorie ale omului de afaceri american Donald Trump Jr. are alte cauze. Tatăl său redevine în scurt timp preşedinte al SUA şi se pare că intenţionează să transforme Groenlanda în cel de-al 51-lea stat federal american.

Trump Jr. s-a străduit să sublinieze că vizita sa are caracter privat. "Ne aflăm aici doar în calitate de turişti", a declarat el după aterizarea în capitala Nuuk, potrivit radioului groenlandez. El a transmis de asemenea localnicilor un salut din partea tatălui său. Anterior Trump Jr. declarase pentru Fox News că este un pasionat de natură.

Agenţia Reuters a relatat, citând surse din anturajul fiului lui Trump, că acesta vrea să înregistreze în timpul vizitei de o zi material video pentru un podcast şi nu intenţionează să se întâlnească cu niciun politician. Şeful de birou al Ministerului de Externe al Groenlandei, Mininnguaq Kleist, a declarat pentru Reuters că vizita fiului lui Trump va dura patru până la cinci ore. "Nu am fost informaţi cu privire la profilul programului său. Prin urmare este o vizită privată", a declarat el.

Dar o relatare potrivit căreia premierul groenlandez Múte Egede ar fi contramandat în ultima clipă o întâlnire cu regele Danemarcei, Frederik, a provocat speculaţii în mass media daneze. S-a vorbit despre "gimnastică de calendar", dar nu s-a comunicat oficial pentru ce a avut Egede nevoie de acest timp liber.

Trump este interesat de Groenlanda

Contul instagram al pasionatului de natură Trump Jr. abundă de postări politice pe linia tatălui său. Aşa că pare inimaginabil ca vizita sa să nu aibă legătură cu agenda celui de-al 47-lea preşedinte al SUA, care va fi învestit în funcţie peste două săptămâni.

De la victoria sa la urne în noiembrie, Donald Trump a revendicat deja controlul asupra mai multor teritorii din afara SUA. El vrea ca SUA să controleze din nou Canalul Panama. Iar după ce Trump a ameninţat între altele Canada cu taxe vamale punitive, el a propus ca alternativă fuzionarea celor două uriaşe ţări din America de Nord.

Dar revendicările lui Trump în privinţa Groenlandei sunt cele mai concrete. Fostul dezvoltator imobiliar s-a declarat interesat deja în 2019, în timpul primului său mandat de preşedinte, să cumpere insula care este o componentă a Danemarcei cu statut de autonomie. Când premiera Mette Frederiksen i-a dat de înţeles că nici nu poate fi vorba de aşa ceva, Trump a anulat o vizită de stat în Danemarca, ce fusese deja planificată.

Dar săptămânile trecute Trump şi-a reiterat în repetate rânduri această dorinţă. El a postat pe social media înaintea vizitei fiului său în Groenlanda un video cu un bărbat care poartă o şapcă cu iniţialele MAGA şi care îi cere viitorului locatar de la Casa Albă să cumpere insula îngheţată şi s-o elibereze de "dominaţia colonială" a Danemarcei.

Trump promite Groenlandei cu cei 56.000 de locuitori ai săi protecţie. Dar el nu a explicat până acum care sunt motivele pentru care doreşte să controleze insula. Din punct de vedere economic şi geopolitic influenţa Arcticii, o regiune bogată în materii prime, ar creşte. Şi Rusia şi China revendică cu tot mai multă vehemenţă teritorii acolo, în vremuri în care gheţarii se topesc. SUA sunt riverane la Arctica prin statul federal Alaska şi au din 1951 o bază aeriană în nord-vestul Groenlandei.

Politologul Thomas Jäger de la Universitatea Köln crede că ştie ce-l animă pe Trump. Pentru postul de televiziune NTV el a declarat: "Ne putem lesne închipui că Trump vrea să se înscrie în tradiţia preşedinţilor care şi-au extins masiv teritoriul. În secolul al 19-lea SUA s-au extins spre vest, apoi au cumpărat Alaska. Asta ar fi ceva care l-ar transforma într-un preşedinte cu adevărat mare".

Este încurajată independenţa Groenlandei de Danemarca

Aaja Chemnitz, deputată groenlandeză în Parlamentul Danemarcei, vede critic intenţiile fostului şi viitorului preşedinte al SUA. Ea a scris pe Facebook: "Nu vreau să devin o piesă de şah în visele sălbatice ale lui Trump, să-i extind imperiul şi să-mi încui ţara în interiorul său". În prezent, în politica internă a Groenlandei se poartă o altă dezbatere. În discursul său de anul nou, premierul Egede a cerut "paşi importanţi în direcţia unei ţări independente". El a subliniat: "Viitorul şi ţara ne aparţin"!

Insula locuită de inuiţi a fost colonizată în secolul al 18-lea de Danemarca şi Norvegia şi în cele din urmă a ajuns sub administraţie daneză. După cel de-al Doilea Război Mondial Groenlanda a fost oficial decolonizată. Dar concomitent femei au fost silite să evite sarcinile şi copii au fost transferaţi în Danemarca continentală în ciuda voinţei părinţilor lor. Ororile trecutului sunt elucidate treptat şi întăresc dorinţa multor groenlandezi de a se separa total de Danemarca.

În aprilie vor avea loc alegeri parlamentare pe insula autonomă. Şi mulţi independentişti speră că acest curent va deveni şi mai puternic. Egede a declarat în discursul de anul nou că Parlamentul a început deja să elaboreze o Constituţie pentru o Groenlandă independentă.

Danemarca nu vrea să renunţe la Groenlanda

Dar nu este clar dacă o Groenlandă independentă ar fi viabilă din punct de vedere economic. Anual guvernul de la Copenhaga transferă insulei aproximativ 550 de milioane de euro, reprezentând o treime din bugetul anual al Groenlandei.

Danemarca nu este dispusă să renunţe la uriaşa insulă şi din pricina bogăţiilor de subsol şi a însemnătăţii sale geostrategice. Imediat după ce Trump şi-a prezentat oferta ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a prezentat o listă de investiţii pentru infrastructura militară a Groenlandei.

Concomitent, casa regală daneză a acordat Groenlandei mai mult spaţiu pe stema ţării, care a fost supusă recent unei reforme. Ursului polar groenlandez i s-a alocat acolo un spaţiu special. "Locul nostru este împreună", a subliniat regele Frederik în discursul său de anul nou.

Dacă şi groenlandezii văd lucrurile aşa - asta se va putea constata în timpul campaniei electorale. Indiferent că va fi independenţă, înglobare în SUA sau o continuare a autonomiei sub pulpana Danemarcei, importanţa geopolitică a Groenlandei este în creştere în contextul topirii gheţarilor de dincolo de cercul polar arctic.