Polonia investeşte mult în paza graniței cu Belarus

Plăci groase din beton blochează drumul de acces către punctul de trecere a frontierei Połowce-Pieszczatka din nord-estul Poloniei. Fiecare cântărește 1,7 tone. "Pe astea nu le clintești nici cu tancul", spune, cu vădită mândrie, un polițist de frontieră polonez.

Între barierele de beton au fost desfășurate cantități însemnate de sârmă ghimpată. În spatele baricadei se ivește o cărare îngustă șerpuind de-a lungul unui gard de frontieră înalt de 5,5 metri. Camere video, senzori de căldură, cabluri subterane, echipamente de ultimă generație, utilizate pentru protejarea graniței. Oficial, nimeni nu mai poate trece granița prin acest punct de trecere închis în vara anului 2023.

Un gard de frontieră pentru 186 de kilometri

Prin construirea gardului monitorizat electronic, care se întinde pe 186 de kilometri, Polonia a reacționat la numărul tot mai mare de refugiați și migranți care au încercat în mod repetat să treacă granița din Belarus în Polonia începând din august 2021, încurajați fiind de regimul de la Minsk, unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei.

"Cea mai mare amenințare cu care ne confruntăm în prezent aici este migrația ilegală orchestrată de Belarus", spune colonelul Andrzej Stasiulewicz, comandantul adjunct al diviziei de poliție de frontieră Podlaski. Rețeta este următoarea: persoanele care vin din Afganistan, Siria sau Irak ajung legal în Belarus, fiind apoi aduse, pentru o plată de 8 până la 12 mii de dolari americani, la granița cu Polonia.

Vrea Belarusul o escaladare?

Poliția poloneză folosește înregistrările camerelor de supraveghere pentru a documenta modul în care este pusă în aplicare strategia vecinilor. Una dintre filmări arată un ofițer belarus care, pe timp de noapte, eliberează un grup de persoane direct la frontieră, într-o zonă asigurată doar cu sârmă ghimpată. Un râu formează o frontieră naturală între cele două țări.

Într-o altă filmare se văd persoane din partea belarusă aruncând cu pietre și cu crengi aprinse în direcția gardului de frontieră. "Belarus vrea ca situația să escaladeze, iar noi vrem să dezescaladăm", spune Andrzej Stasiulewicz.

Este gardul de ajutor?

Da, spun polițiștii de frontieră polonezi din Połowce. Ei salută și zona tampon creată în regiunea de frontieră cu scopul de a împiedica mașinile traficanților să se apropie de frontieră pentru a ridica migranți la punctele de întâlnire convenite.

ONG-urile atrag atenţia asupra situaţiei precare a oamenilor

Organizațiile pentru drepturile omului critică faptul că acest lucru îngreunează inclusiv accesul la răniții sau bolnavii care sunt blocați în pădure în zona tampon și care au nevoie de asistență medicală.

În plus, un gard poate fi tăiat, iar oamenii care forțează pătrunderea în Polonia încearcă din nou și din nou să facă acest lucru. Generalul de brigadă Robert Bagan, comandantul șef al poliției de frontieră poloneze, ridică un fierăstrău mic și subțire, recent confiscat. "Dacă se folosesc dispozitive mai mari, mai cu seamă cele care funcționează cu baterii, în șase până la opt minute ai revolzat gardul", spune el.

Cu fierăstrăul împotriva barierei

În pofida modernizării constante a obstacolelor și a gardurilor, mulți oameni încă mai încearcă să treacă granița de 247 de kilometri în Polonia. Anul trecut, numărul acestora a crescut, ajungând la aproape 30.000 de persoane.

Potrivit cifrelor oficiale, peste 2.685 de persoane au solicitat azil în Polonia. La Połowce a fost înființat un centru de primire și de înregistrare a cererilor, și tot aici există un spaţiu pentru familii, dotat şi cu jucării pentru copii. Însă majoritatea celor care ajung aici sunt bărbați tineri care călătoresc singuri, spun polițiștii polonezi.

"Tratament crud și periculos"

Organizații precum Amnesty International acuză autoritățile poloneze de încălcarea drepturilor omului în cazul refugiaților și migranților. "Este crud și periculos și, în mod evident, ilegal să împingi oamenii înapoi în păduri dese, la temperaturi scăzute, adică să comiți pushback-uri", a declarat pentru DW Ruth Tanner, director regional adjunct al Amnesty Europe. În conformitate cu dreptul internațional, Polonia este obligată să examineze individual cazurile oamenilor.

Atât guvernul polonez, cât și polițiștii de frontieră din nord-estul țării resping acuzațiile. "Definiți mai precis ce sunt pushback-urile", a răspuns Maciej Duszczyk, secretar de stat în Ministerul polonez de Interne.

Înapoi în Belarus

Generalul de brigadă Bagan afirmă că fiecare polițist de frontieră este obligat să pună întrebarea cu privire la cererea de azil. Dacă oamenii spun "nu" pentru că nu vor să rămână în Polonia, atunci ei sunt duși înapoi, eliberați pe teritoriul Belarusului printr-o ușă din gardul de frontieră. Nu există altă cale, spune Robert Bagan, în condițiile în care cooperarea cu autoritățile din Belarus este, de ani de zile, imposibilă.

Bagan subliniază că, atâta vreme cât le ajung banii, oamenii care sunt trimiși înapoi vor încerca să treacă granița din nou. Un alt aspect esențial este vremea. De aceea, în martie, când se încălzește, polițiștii de frontieră se așteaptă la mult mai multe încercări de forțare a graniței.

Grănicerii polonezi sunt bucuroși că gardul de frontieră există și că este dotat cu echipamente moderne, considerând că misiunea lor este vitală. Nu doar pentru Polonia, ci și pentru întreaga Uniune Europeană.