Ioan Rus propune regionalizarea PSD

Fostul ministru de interne Ioan Rus a cerut partidului pe care îl reprezintă să aibă curajul descentralizării. “Cred că şi noi în PSD, a spus Ioan Rus, vom găsi calea calibrării regionale a partidului”. Declaraţia sa, însoţită de o schiţă a autonomizării organizaţiilor transilvănene ale PSD, ar putea redeschide o dezbatere extrem de importantă privitoare la înseşi politicile de dezvoltare regională.

Care sînt resorturile social-democraţilor clujeni ? În primul rînd este vorba de o reacţie menită să le protejeze situaţia personală. Ioan Rus, ameninţat cu reproşuri şi sancţiuni de la Bucureşti, încearcă să se apere trecînd în ofensivă. Dar în al doilea rînd ei, clujenii şi ardelenii în general, au constatat acum că politica centralistă a partidului nu a dat peste tot rezultatele aşteptate. Cel puţin în Transilvania a fost un eşec. Aşadar este pentru prima dată cînd, în sînul PSD, politica centralistă este pusă sub semnul întrebării. În primul rînd imaginea proastă a organizaţiilor de la Bacău şi Vrancea, dar şi a altora din Gorj şi în general din sudul ţării s-a răsfrînt inevitabil asupra tuturor politicienilor PSD. Solidaritatea în plan naţional, dar mai cu seamă prescrierea politicilor de la centru, a adus unora avantaje, dar altora mari pierderi. Ioan Rus crede că a plătit cu propriul eşec dezavantajele centralismului.

Aşa cum era de aşteptat, Octav Cozmîncă, preşedintele executiv al PSD a dezaprobat reacţiile clujenilor. El a răspuns abil, declarînd că ar fi de acord cu o descentralizare, dar una a eşecurilor, sugerînd astfel marginalizarea perdanţilor, adică în cazul nostru a lui Ioan Rus.

Dezbaterea este însă mai importantă decît pare. PSD a condus şi ţara şi organizaţiile regionale într-o manieră centralistă. Adică, în esenţă, resursele cele mai importante au fost dirijate de la centru. Banii au venit de la guvern pentru judeţe şi apoi de la consiliile judeţene au fost repartizaţi către localităţi. Partidul şi administraţia

s-au suprapus într-o bună măsură. Iar organizaţiile de partid au urmat modelul centralizării administraţiei, întrucît au tras profituri serioase din modalitatea aceasta de alocare a resurselor.

Pînă acum PSD s-a opus cu energie redefinirii regiunilor

de dezvoltare şi întăririi autonomiei locale. Primul ministru a adoptat poziţii dure şi belicoase, interzicînd practic dezbaterea subiectului. Explicaţia este că, prin descentralizare, PSD ar fi putut pierde controlul asupra resurselor. S-a văzut însă acum că alocarea centralizată a creat situaţii discreţionare, aşa cum s-a întîmplat la Bacău şi Vrancea, iar perdanţii s-au revoltat. Este un început al unei dezbateri care ar putea lua în viitor amploare.

Este adevărat că revolta autonomistă a lui Ioan Rus este în contratimp cu multe decizii politice deja consumate. El nu va putea la Cluj să elaboreze politici regionale, de vreme ce modelul centralist a primit oarecum binecuvîntarea Uniunii Europene. Ministerul Integrării Europene i-a convins pe cei de la Bruxelles să accepte un model centralist al alocării fondurilor de dezvoltare regională. Iar săptămîna trecută, Camera Deputaţilor a adoptat legea dezvoltării regionale care fixează sistemul actual al regiunilor, cu existenţă fictivă, pentru care va decide pînă la urmă partidul care guvernează prin intermediul unui Consiliu Naţional de Dezvoltare Regională.

Singurul partid care a votat împotriva acestui model este UDMR, care a reclamat centralismul excesiv şi ignorarea voinţei comunităţilor locale.

În acest contex propunerile de descentralizare ale organizaţiei clujene a PSD par întîrziate şi în orice caz fără consecinţe politice semnificative. Ele au totuşi o calitate. Indiferent de motivaţia acestor politicieni şi de circumstanţele nefavorabile, propunerile lor redeschid dezbaterea despre descentralizare chiar în inima partidului care a interzis pînă acum discuţia.