Migrație: CSU încinge tonul înainte de alegerile federale

Uniunea Creștin-Socială (CSU) există ca partid exclusiv în Bavaria. Ideologic, urmărește în esență aceleași obiective ca și Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea conservatoare cu aproape același nume activă politic în celelalte 15 state federale din cele 16 ale Germaniei. CSU se identifică drept sora mai mică a CDU și este percepută ca atare de creștin-democrați. Datorită viziunilor politice foarte asemănătoare, cele două formațiuni funcționează de zeci de ani într-un grup parlamentar comun în Bundestag, legislativul federal de la Berlin.  

Principalul lor obiectiv în alegerile federale anticipate din 23 februarie 2025 este să înlocuiască Partidul Social Democrat din Germania (SPD) și pe cancelarul Olaf Scholz în fruntea guvernului. Șansele sunt cât se poate de reale: în cele mai recente analize sociologice, studiul ARD-Deutschlandtrend, din decembrie 2024, CDU/CSU se bucură de un dublu sprijin electoral faţă de SPD, cu un scor de 32 la sută. Toate celelalte partide sunt, de asemenea, semnificativ în urmă.  

Campania, influențată de atentatul de la Magdeburg    

Migrația este una dintre temele fierbinți de dezbatere în campania electorală. Nu este un subiect recent: de mult timp durează controversele legate de valurile de străini veniți în Republica Federală. După atacul criminal din Târgul de Crăciun de la Magdeburg, capitala landului Saxonia-Anhalt, starea de spirit s-a deteriorat iar tonul a devenit și mai aspru.  

Presupusul autor al atacului provine din Arabia Saudită și se spune că și-ar fi anunțat intenția de a comite un atentat de mai multe ori pe rețelele de socializare. În acest context, toate partidele, cu excepția Partidului Stânga, post-comunist, cer o politică mai strictă față de migrație.  

Potrivit presei bavareze, CSU vine cu propuneri deosebit de ample. Sunt citate extrase dintr-un document ce urmează să fie prezentat la tradiționala întâlnire anuală în cerc restrâns a liderilor CSU (Klausurtagung), ce va avea loc între 6 și 8 ianuarie 2025 la Mănăstirea Seeon. Propunerea bavarezilor este ca ”oricine dorește să locuiască permanent la noi trebuie să ofere și performanțe pe termen lung și să nu pretindă beneficii sociale permanente".  

CSU sfidează înțelegerea cu CDU  

Cu această cerere, CSU iese din limitele celor convenite împreună cu CDU în platforma electorală comună din alegerile federale. Se spune acolo că, ”în general, beneficiile în natură ar trebui, ori de câte ori este posibil, să aibă prioritate față de beneficiile în numerar. Cardul de plată ar trebui introdus în mod cuprinzător și restrictiv în toate statele federale”.  

Juristul Volker Boehme-Neßler, de la Universitatea din Oldenburg, consideră că inițiativa CSU se situează cumva în afara posibilului normativ: ”Celor ce locuiesc legal ca refugiați nu li se pot tăia mijloacele de existență”. Dreptul german și european prevede asta, a precizat expertul în științe juridice, pentru postul privat de televiziune Welt. Orice modificare este complicată deoarece implică o întrebare crucială: ”Este cineva persecutat, are cineva nevoie de protecție?”  

Deportările au de fapt cadru juridic  

Boehme-Neßler vede însă o șansă juridică mai mare de aplicabilitate pentru o altă propunere CSU: ”Oricine comite o infracțiune sau este sancționat de mai multe ori trebuie să părăsească țara”. Juristul observă că există legi, deloc blânde, în acest sens, așa că nu o înăsprire a legislației este soluția ci punerea ei adecvată în aplicare.  

Dacă ar fi după cum doresc cei din CSU, presiunea asupra migranților ar trebui să crească și mai mult: oricine nu părăsește benevol țara sau nu poate fi deportat ar trebui să poată fi plasat pe termen nelimitat în arest până la clarificarea situației. Expertul în drept consideră astfel de idei populiste: ”Este vorba de pură campanie electorală”, subliniază Boehme-Neßler. 

Abuzul asupra mecanismelor migrației și migrația ilegală sunt subiecte destul de importante pe agenda votanților din Germania. Dar din perspectivă juridică și umanitară, demersurile politicienilor sunt problematice.  

CSU vrea să fure de la AfD 

Politologul Volker Kronenberg, de la Universitatea din Bonn, crede, de asemenea, că inițiativele privind migrația ale CSU sunt o manevră electorală, gândită să fure teme importante de la mișcarea populistă radicală de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) - anume, migrația și securitatea internă.  

Kronenberg nu vede, însă, diferențe majore între CSU și CDU. Programul prezentat de candidatul lor comun la funcția de cancelar, Friedrich Merz, include deja o abatere de la politica de migrație introdusă de fosta cancelară CDU, Angela Merkel, care a guvernat Germania până în 2021. Merkel este cea care, în 2015, a permis intrarea a aproape un milion de refugiați, majoritatea din Siria și Irak. Fosta șefă a Guvernului federal spunea, atunci, că Germania se va descurca cu integrarea acestora. Replica ei la acea dată rostită, ”O putem face!”, a rămas în conștiința publică a Germaniei.  

Merkel și presupusa ”domnie a nedreptății”  

CSU avea o altă părere la acea vreme, în special prim-ministrul bavarez de atunci Horst Seehofer. Devenit ulterior ministru de Interne în echipa Angelei Merkel, Seefoher descria politica de refugiați a șefei CDU drept o ”domnie a nedreptății”.  

La postul de televiziune Welt, expertul politic Kronenberg amintește că și alte partide au luat poziție în privința migrației, în anii ce au urmat. Cancelarul SPD Olaf Scholz a apărut pe coperta revistei Der Spiegel, cu vreme bună înainte de începerea campaniei electorale federale, mai exact, în octombrie 2023. Imaginea actualului cancelar demisionar era însoțită de un citat: ”Trebuie în sfârșit să deportăm oameni pe scară largă”.  

Stânga populistă BSW, printre posibili profitori  

Din angajamentul asumat cândva în presă de Scholz nu s-a realizat mare lucru, constată Kronenberg și amintește de numărul încă mic de refugiați deportați. Demersurile eșuează adesea pentru că țările de origine refuză să își reprimească proprii cetățeni.  

Multe lucruri promise duc la prea puține rezultate politică, comentează Kronenberg. ”Astfel cresc frustrarea și resentimentele” care împing alegătorii către cele două formațiuni populiste, de dreapta și stânga, AfD, respectiv Alianța Sahra Wagenknecht (BSW fondată în ianuarie 2024 ca o fracțiune desprinsă din Stânga post-comunistă).  

Ideologic, suprapunerea dintre cele două forțe politice de stânga este mare - până la un punct: migrația, unde BSW se alătură taberei favorabile unei intervenții mai drastice.   

Bariere juridice și limite de partid  

Între timp, după AfD, CSU a venit cu propunerile cele mai restrictive pentru migranți. Dar, în afară de complicațiile de natură legală, există încă un alt motiv pentru care planurile vor rămâne probabil greu de pus în practică după alegerile federale: un guvern condus de partidele conservatoare va depinde de cel puțin un partener de coaliție.  

Candidați sunt SPD și Verzii. Ambele partide de centru-stânga susțin o abordare mai dură față de migranți, dar propunerile CSU le depășesc cu mult acceptabilul: ”CSU trece din nou peste o limită și se apropie de AfD”, a declarat Dirk Wiese, politician SPD specializat în migrație și securitate, pentru Rheinische Post.