Noi cazuri de abuzuri în azile din România

Sistemul de îngrijire socială din România continuă să scoată la iveală noi abuzuri. Frecvența veștilor succesive face ca imaginile aproape să se suprapună: fotografii cu solarii transformate în dormitoare pentru bătrâni ținuți aici la temperaturi de peste 30 de grade, se intercalează cu cele ale unor paturi instalate în cabine de toaletă, lipite de closet. Succesiunea de dezvăluiri despre condițiile degradante în care au fost ținuți beneficiarii căminelor descoperite de autorități lasă loc suspiciunii că în România mai există multe asemenea azile care seamănă cu lagăre de exterminare.

Condiții inumane în centre de asistență socială

Voluntari, lângă București. La doar două săptămâni de la declanșarea scandalului „azilelor groazei” de la marginea capitalei României, în aceeași localitate a fost descoperit joi (27.07.2023) încă un astfel de centru în care persoane cu dizabilități sau în vârstă erau ținute încuiate într-o seră. Patronul azilului susține că serele nu îi aparțin.

„Centrul Sfântul Andrei” funcționa ilegal. În urma unui control anterior îi fusese suspendată temporar licența din cauza unor nereguli ce trebuiau remediate în trei luni. Lucrările sunt întârziate din cauza constructorului, susține patronul instituției. Deocamdată nu au fost făcute publice date despre modul în care erau tratați internii. Aceștia au fost transferați între timp în mai multe spitale pentru investigații medicale. Nu este clar, pentru moment, nici cum au dat autoritățile de urma acestui azil clandestin. 

Tot ieri a ieșit la iveală situația dintr-un centru de îngrijire pentru persoane cu dizabilități, inclusiv copii și bătrâni, din județul Mureș: o parte din cei 30 de interni (între care doar 23 erau acolo cu acte legale) erau ținuți în încăperi improvizate, unii în paturi înghesuite în grupuri sanitare, între o cabină de duș și o latrină, sau încuiați în depozite fără ferestre sau canale de aerisire, alții închiși în subsol, printre mormane de materiale de construcție. Asaltate de muște, persoanele neajutorate - una chiar „în stare avansată de malnutriție” - zăceau neputincioase („nonverbale și incapabile a se deplasa”) pe saltele pătate cu urină și fecale, după cum reiese din alerta transmisă serviciului de urgență 112 de organizația nonguvernamentală Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), confirmată și de imaginile făcute publice de instituțiile statului care au descins la căminul „Căsuța lu’ Min” din satul Brădești, chiar la periferia reședinței de județ, Târgu Mureș. Conform datelor culese de CRJ, beneficiarii centrului din Mureș s-au plâns că au fost amenințați și aveau contuzii care confirmau acuzațiile că ar fi fost legaţi și chiar loviți. 

Dizabilitățile sistemului

CRJ a avut un protocol încheiat cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru verificarea condițiilor din centrele sociale. Colaborarea a fost întreruptă de fostul ministru Marius Budăi iar în baza stenogramelor publicate de procuratură, presa a speculat, după scandalul de la Voluntari, din urmă cu două săptămâni, că demnitarul ar fi anulat protocolul tocmai la presiunea celor ce administrau „azilele groazei” din județul Ilfov.

Odată cu demisia lui Budăi, premierul Marcel Ciolacu a cerut public reluarea monitorizării derulate de CRJ și, într-un cadru mai larg, o mai strânsă cooperare între instituțiile publice de asistență socială și asociațiile civice implicate în această activitate. Astfel a avut loc vizita inopinată a CRJ din 27 iulie, de la Brădești.

„Căsuța lu’ Min” este unul dintre centrele închise în urma controalelor declanșate în siajul scandalului azilelor din județul Ilfov. Cu toate acestea, în următoarele două săptămâni, căminul din Mureș a funcționat nestingherit în continuare, în aceleași condiții. Este, spun psihologi consultați de DW, o slăbiciune intolerabilă a aparatului administrativ, perpetuată în timp pe fondul unei relații toxice, protejată politic, între patronii azilelor, devenite afaceri și privite ca atare, pe de o parte, și oficialitățile care ar trebui să asigure o funcționare morală a sistemului de protecție socială. Într-un asemenea mediu se dezvoltă și senzația de imunitate printre administratorii și angajații acestor instituții și astfel se nasc condițiile degradante și inumane în care sunt ținuți beneficiarii, priviți ca simple mijloace de atras bani, nicidecum tratați ca persoane care au nevoi speciale și necesită atenție sporită și îngrijire.

Primele destituiri

Când au descins la precedentul control la centrul din Brădești, Mureș, reprezentanții instituțiilor de protecție socială au sancționat neregulile dar nu au descoperit beciul transformat în dormitoare. Actualul ministru responsabil de protecția socială, Simona Bucura Oprescu, nu își explică nici faptele și nici de ce precedentul control a scăpat din vedere spațiile ascunse: „Au fost, din datele preliminare, trei controale. Am trimis astăzi deja Corpul de control al Ministerului Muncii la Mureș. Nu există o explicație – nici umană, nici instituțională”, a precizat reprezentanta Cabinetului Ciolacu, într-o intervenție la televiziunea de știri Digi24. Conform unor surse apropiate parchetului anticorupție, o anchetă a DNA ar urma să verifice motivul pentru care prima inspecție nu a descoperit neregulile.

Între timp, Prefectura Mureș l-a eliberat din funcție pe șeful Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, instituția care ar trebui să garanteze accesul la servicii de asistență socială pentru persoanele aflate în dificultate. În plus, prefectul a dispus controale la toate centrele sociale din județ - la două săptămâni după ce premierul Ciolacu ceruse așa ceva în întreaga țară.