Opinie: Mult zgomot pentru un nume

Din perspectivă greacă, Republica Macedonia, care a reieșit din dezintegrarea fostei Iugoslavii, nu ar avea dreptul să poarte acest nume istoric. Macedonia, spun grecii, a fost, încă din antichitate, greacă și, pe deasupra, patria eroului național Alexandru cel Mare. Conform opiniei macedonene, mica republică multietnică are toate drepturile de a purta acest nume frumos, fiind, de asemenea, moștenitoarea lui Alexandru cel Mare, după cum demonstrează numeroasele clădiri monumentale care au apărut postum în capitala Skopje.

”Nordul" face diferența

Începând cu această săptămână, ambele părți încearcă să practice o politică modernă, fără povara manualelor de istorie. După luni de negocieri, premierul grec Alexis Tsipras și omologul său macedonean, Zoran Zaev, au anunțat că au convenit asupra unui compromis: soluția ar fi denumirea ”Republica Macedonia de Nord“. Aceasta pare acum să fie formula magică, chiar dacă numele a mai fost respins o dată, în ultimele decenii, de ambele părți.

Partea macedoneană urmează să elimine toate pasajele din constituție, care includ revendicări teritoriale, în opinia Atenei. Iar partea greacă va renunța, în sfârșit, la blocarea integrării ”Macedoniei de Nord” în NATO și începerii negocierilor de aderare cu UE.

Este meritul lui Tsipras, de stânga, și al social-democratului Zaev de a fi depus toate eforturile, în ciuda contrelor naționaliste de ambele părți, pentru a depăși disputa anacronică și contraproductivă din punct de vedere politic și economic. Pentru Grecia era și timpul să-și asume un rol corespunzător, constructiv și stabilizator în regiune, în calitate de membru NATO și UE. Macedonia, pe de altă parte, confruntată cu probleme economice și fricțiuni între populația albaneză și macedoneană, are nevoie urgentă de integrare în structurile UE și NATO.

Ceasul adversarilor

Cu toate acestea, acordul mai are de trecut o serie de obstacole. Președintele macedonean, Gjorge Ivanov, sunsținut de partidul conservator VMRO, a declarat deja că respinge categoric acest compromis. Apoi, există incertitudini cu privire la referendumul din toamnă, prin care macedonenii își vor exprima poziția față de acordul cu Grecia. La Atena, patrioți neînduplecați organizează proteste împotriva planului de ”vânzare" a numelui Macedoniei. Partenerul de dreapta în coaliția lui Tsipras, Panos Kammenos, a anunțat deja că partidul său va vota împotriva compromisului cu Macedonia.

Problema "interesului național"

Acest lucru înseamnă că Tsipras va trebui să se bazeze pe voturile opoziției în parlament, din moment ce stânga lui, SYRIZA, nu deține o majoritate. Liderul conservatorilor de la partidul Noua Democrație, Kyriakos Mitsotakis, considerat conform sondajelor următorul prim-ministru grec, l-a acuzat pe Tsipras de ignoranță națională în chestiunea Macedoniei.

Partidele grecești amplifică din nou o divergență interguvernamentală, ridicând-o la rang de ”problemă națională“, și acționează astfel împotriva intereselor reale ale națiunii. Calea acordului greco-macedonean va continua să fie sinoasă.