Posturi cheie pentru Europa
În cursul anului 2014 vor fi reocupate cinci funcţii înalte, importante pentru viitorul Europei. În culise se agită spiritele deja de luni de zile. Cursa a intrat acum în faza sa fierbinte.
Cine le câştigă?
În acest an, cinci posturi de vârf vor rămâne disponibile: preşedintele Comisiei, al Consiliului şi al Parlamentului UE, Înaltul reprezentant UE pentru afaceri externe şi politici de securitate, precum şi secretarul general al NATO. Cine va ocupa aceste funcţii se va şti abia în vară, respectiv toamnă.
În fruntea Comisiei UE
Social-democratul german Martin Schulz (dreapta), în prezent preşedintele Parlamentului European şi-ar dori să devină succesorul conservatorului portughez Jose Manuel Barroso (stânga), la cârma Comisiei Europene. El este primul care şi-a depus oficial candidatura pentru acest post.
Susţinere şi aliaţi
Preşedintele Franţei, Francois Hollande (dreapta) sprijină candidatura lui Schulz. Ambii aparţin aceleiaşi familii politice, Martin Schulz mai vorbeşte şi perfect franceza. Decisivă va fi, însă, poziţia cancelarei Angela Merkel (stânga), lidera blocului conservator al şefilor de stat şi de guvern ai UE.
Candidatul din Luxemburg
Jean-Claude Juncker a fost nevoit, după 19 ani, să părăsească funcţia de premier luxemburghez. Fostul şef al grupului euro a rămas fără post şi ar dori, şi el, să devină preşedintele Comisiei Europene. Se pare, însă, că Angela Merkel nu-l va susţine pe Juncker, după ce acesta îl atacase în glumă pe ministrul spaniol al Finanţelor, Luis de Guindos (cel din mijloc).
Încă un posibil pretendent
Premierul polonez, Donald Tusk, pare a fi candidatul preferat al cancelarei Merkel pentru postul de preşedinte al Comisiei de la Bruxelles. În imagine: Donald Tusk şi Angela Merkel la deschdierea târgului IT, CeBit, de la Hannovra, în primăvara anului trecut, 2013.
Şi încă unul...
Premierul irlandez, Enda Kenny (stânga) ar fi un alt posibil succesor al lui Jose Manuel Barroso. Kenny a reuşit să scape Irlanda de faliment, fiind, astfel, pe gustul cancelarei germane. Şi el se află în fruntea unei coaliţii conservator-laburiste şi ar putea continua politica de austeritate pentru salvarea mondei euro.
Sfârşitul unei cariere
Herman Van Rumpoy (dreapta) se retrage după cinci ani, fiind primul preşedinte permanent al Consiliului UE. Politicianul belgian nu a fost perceput drept carismatic, dar a fost un bun mediator. În fruntea Consiliului UE i-ar putea urma şefa de guvern a Danemarcei, Helle Thorning-Schmidt (în mijloc). Şi aici, cancelara Merkel va avea un cuvânt greu de spus.
Alt post vacant
Lady Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene şi vicepreşedinta Comisiei UE, nu intenţionează să mai candideze. A obosit. În noiembrie îşi încheie mandatul. Un candidat preferat la postul care va rămâne vacant nu există încă. Poate că, dacă nu obţine altă funcţie, îi va urma Martin Schulz.
Planuri ambiţioase
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen (stâga) nutreşte o carieră civilă, preferabil în fruntea Comisiei Europene. Şansele sale sunt destul reduse, dar ar putea fireşte să preia o altă funcţie înaltă în Europa. În ce priveşte alegerea unui nou secretar general al NATO, aici preferinţa preşedintelui SUA, Barack Obama (dreapta), va fi decisivă.
Cine va conduce NATO?
Şanse bune de a deveni noul secretar general al Alianţei Nord-Atlantice pare a le avea ministrul belgian al apărării, Pieter de Crem. El ar putea fi şi pe placul americanilor. În discuţie e şi preşedintele Turciei, Abdullah Gül. Martin Schulz nu e interesat de acest post.
La finele unui deceniu de activitate
Fostul premier portughez, Jose Manuel Barroso, a condus timp de zece ani destinele Comisiei Europene. Angela Merkel a susţinut, la vremea respectivă, candidatura politicianului conservator. Barroso, acum în vârstă de 57 de ani, nu are, însă, de gând să iasă la pensie.
Comeback pe scena mondială?
Jose Barroso priveşte cu interes spre postul de secretar general al ONU. Mandatul coreanului Ban Ki-moon (stânga) expiră la finele anului 2016. In cadrul NATO există speculaţii, potrivit cărora Barroso, prieten declarat al SUA, ar putea deveni succesorul lui Rasmussen în fruntea Alianţei.
Goana după funcţii
Deocamdată în joc sunt mai mulţi candidaţi decât posturi de conducere, în curând, vacante. În final vor câştiga, însă, cei mai iscusiţi. E de aşteptat ca pe parcurs să se ivească şi unii candidaţi-surpriză. Deciziile vor fi luate la summitul UE de la finele lunii iunie, iar cu privire la alegera noului secretar general al NATO, cel târziu la summitul Alianţei de la începutul lui septembrie.