Slovacia: Diversiune cu gazele din Ucraina

În timp ce Rusiabombardează Ucraina zi de zi, soarta poporului ucrainean se transformă, în unele țări ale Uniunii Europene, într-o jucărie a puterii și politicii de partid. În Ungaria, Viktor Orban își păcălește conaționalii făcându-i să creadă că este un ”misionar al păcii” și incită, astfel, împotriva opoziției care ar face jocurile ”belicultorilor”, adică promotorilor de la Bruxelles ai războiului. În Germania, pe de altă parte, Olaf Scholz încearcă să-și creeze în campania electorală imaginea de ”cancelar al păcii” și ”om al detensionării”, pentru a fura voturi de la partidele pro-ruse AfD și BSW.

Ucraina a fost, de asemenea, de multă vreme un subiect fierbinte în politica internă a Slovaciei. Acum, însă, prim-ministrul Robert Fico, politician provenit dintr-o formațiune ce se pretinde social-democrată, dar care, de fapt, se dovedește un populist de dreapta, a declanșat un conflict diplomatic serios cu vecinul de la est în contextul întreruperii tranzitului gazelor rusești prin Ucraina. Șeful guvernului de la Bratislava amenință acum Kievul că va opri exporturile de energie electrică către Ucraina sau ajutorul pentru refugiații ucraineni, în cazul în care nu se reia tranzitul gazului rusesc.

Nu este, însă, nicidecum vorba despre vreo presupusă criză energetică iminentă în Slovacia, ci mai degrabă despre o tentativă de a distrage atenția de la programul drastic de austeritate și de la criza coaliției guvernamentale.

Cabinetul condus de Fico, din care fac parte trei partide populiste, de stânga și de dreapta, s-a făcut remarcat prin pozițiile pro-ruse încă de la preluarea mandatului, în octombrie 2023. Cu toate acestea, prim-ministrul a susținut până acum în mare măsură politica UE în Ucraina. Schimbarea a început în toamnă: la sfârșitul lunii octombrie, cu un zâmbet șarmant, Fico a acordat un interviu celebrei propagandiste ruse de război Olga Skabeeva, cea care îi ceruse lui Putin să atace Europa cu bombe nucleare. Premierul slovac a criticat Uniunea Europeană pentru ”prelungirea războiului” din Ucraina și a promis că va veni la Moscova pentru parada victoriei din 9 mai 2025, care va marca cea de-a 80-a aniversare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Vizită la Moscova

Fico a călătorit, între timp, deja la Moscova - l-a vizitat pe dictatorul rus Vladimir Putin în decembrie 2024, cu puțin timp înainte de Crăciun. Întâlnirea a fost aparent dedicată găsirii unei soluții la problema gazelor din Slovacia.

Premierul slovac nu a oferit niciun detaliu. De asemenea, nu este clar cum și pe ce rută a călătorit la Moscova.

După Crăciun, Fico a anunțat doar că i-a propus lui Putin să accepte Slovacia ca loc neutru pentru negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina și s-a oferit pe post de mediator. A amenințat, însă, deopotrivă, Ucraina că îi va sista livrările de energie electrică, dacă tranzitul gazelor va rămâne întrerupt. În paralel, ministrul slovac al Apărării, Robert Kalinak, a recomandat Ucrainei ”să renunțe la teritorii”.

”Al doilea front energetic împotriva Ucrainei”

Mesajul lui Kalinak a provocat neîncredere și indignare la Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe premierul slovac că a deschis, la instrucțiunile conducătorului Rusiei, ”un al doilea front energetic” împotriva Ucrainei. Au existat, de asemenea, critici usturătoare la adresa lui Fico și a politicilor sale pro-ruse din rândurile opoziției slovace și din diverse țări ale UE, inclusiv Republica Cehă.

De fapt, unii politicieni din partidul nominal social-democrat al lui Fico, Smer-SD, s-au remarcat în ultimii ani prin pozițiile lor pro-ruse, uneori capricioase. Înainte de preluarea mandatului, actualul ministru de Externe Juraj Blanar a fost unul dintre puținii parlamentari slovaci care au votat împotriva unei rezoluții de condamnare a Rusiei pentru crimele de război de la Bucea. Prin comparație, Fico era pe atunci unul dintre cei mai moderați pro-ruși din  partid.

Pierderea taxelor de tranzit

Este foarte probabil ca actuala schimbare de atitudine să aibă de-a face în principal cu numeroasele dificultăți economice și politice interne ale Slovaciei. Țara are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din zona euro - aproximativ șase procente în 2024. Inițial, afacerea cu gaz rusesc aducea o mulțime de bani în bugetul de la Bratislava. Slovacia era țară de tranzit pentru alte state europene și încasa aproximativ jumătate de miliard de euro din taxele de tranzit, în fiecare an. Această sursă de venit nu mai este acum disponibilă.

Guvernul Fico, care a câștigat alegerile cu multe promisiuni sociale, trebuie să recurgă la măsuri dure de austeritate și la majorări de taxe pentru a reduce deficitul bugetar. La 1 ianuarie 2025, cota normală de TVA a crescut de la 20 la 23 la sută, iar taxa pe valoare adăugată redusă pentru anumite grupe de produse a sărit de la zece la 19 la sută. Companiile mai mari vor trebui să plătească impozit pe profit mai substanțial, în viitor. S-a redus și sprijinul pentru familii și pensionari.

Alegeri anticipate?

În același timp, Slovacia va trebui probabil să crească prețurile la energie, pentru că în curând va fi obligată să importe gaze din Vest și să plătească ea însăși taxe de tranzit. La Bratislava se știa de mult că Ucraina va opri tranzitul gazelor începând cu 1 ianuarie 2025. Guvernul nu a luat însă măsuri în timp util și nu a căutat alternative pentru gazul rusesc, așa cum a făcut Cehia vecină.

Pe fondul simpatiilor pro-ruse larg răspândite în rândul populației slovace, Robert Fico acuză acum Ucraina și politica de sancțiuni anti-ruse a UE pentru problemele economice ale Slovaciei. Este ceea ce face și aliatul său politic de la Budapesta, omologul ungar Viktor Orban.

Și mai este un motiv pentru care Ucraina servește drept tactică de diversiune: coaliția lui Fico se află de luni de zile într-o criză care se înrăutățește din ce în ce mai mult. Mai mulți politicieni naționaliști și pro-ruși au părăsit, în octombrie 2024, grupul parlamentar al celui mai mic partener de coaliție, Partidul Național Slovac (SNS). De atunci, coaliția are o majoritate de doar un vot în parlament.

Pe de altă parte, în cel de-al doilea partid ca mărime din coaliție, după Smer-SD-ul lui Fico, partidul Hlas, oficial social-democrat, există parlamentari pentru care cursul populist de dreapta, pro-rus al lui Fico este perceput drept prea radical și care, în aceste condiții, amenință să părăsească partidul și, deci, coaliția. De aceea, scenariul alegerilor anticipate nu pare deloc fantezist.

Nu este clar cum va decurge disputa privind gazele cu Ucraina și dacă premierul slovac își va îndeplini amenințările la adresa Kievului. Un lucru este cert: nu există niciun pericol de criză energetică în Slovacia, așa cum a asigurat chiar și guvernul de la Bratislava. Mai degrabă, problema gazelor ar putea indica în curând parcursul politic viitor al lui Robert Fico.