Subminează dubla morală occidentală ordinea mondială?

„Oriunde merg, mă confrunt cu acuzații de dublă morală”, declara Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, în mai, la Universitatea Oxford. Președintele Franței, Emmanuel Macron,  spunea la Conferința de Securitate de la München de anul trecut: „Sunt șocat de cât de mult am pierdut încrederea Sudului Global.” Iar ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, după ce a criticat situația drepturilor omului din China, a fost mustrată de fostul său omolog chinez, Qin Gang: „ De ceea ce are cel mai puțin nevoie China este un profesor din Occident.”

Acuzațiile conform cărora Occidentul susține o ordine internațională bazată pe reguli doar atunci când aceasta îi este favorabilă vin de mult din partea țărilor Sudului Global. Totuși, aceste critici s-au intensificat recent, mai ales după începerea războiului din Ucraina și conflictul dintre Israel și Hamas.

În special atacul Rusiei asupra Ucrainei a fost prezentat de liderii occidentali ca o luptă pentru ordinea geopolitică mondială. Președintele american Joe Biden a afirmat că o victorie a Rusiei „ar putea însemna sfârșitul ordinii internaționale bazate pe reguli”, apărarea Ucrainei fiind, prin urmare, o apărare a principiilor acestei ordini.

Însă încercările Occidentului de a atrage țări democratice din Sudul Global, cum ar fi India, Brazilia sau Africa de Sud, pentru a susține sancțiunile împotriva Rusiei, au eșuat. Aceste țări continuă să facă comerț cu Rusia, uneori chiar mai mult decât înainte de război, şi ele vor ca asta să nu fie înţeles drept aprobare implicită a invaziei rusești în Ucraina.

Ministrul de Externe indian, Subrahmanyam Jaishankar, a afirmat în legătură cu războiul din Ucraina că europenii par să creadă că „problemele Europei sunt problemele întregii lumi, dar problemele lumii nu sunt problemele Europei.” De asemenea, ministrul indonezian al Apărării, Prabowo Subianto Djojohadikusumo, a subliniat că, atunci când vine vorba de promovarea păcii, guvernele occidentale par să aibă „unele principii pentru Ucraina și altele pentru palestinieni.”

Reguli pentru toți sau „diversitatea civilizațiilor”?

Sophie Eisentraut, șefa departamentului de cercetare al Conferinței de Securitate de la München (MSC), descrie în lucrarea sa „Standard Deviation – Views on Western Double Standards and the Value of International Rules” o problemă tot mai mare pentru Occident: într-o lume cu rivalitate geopolitică crescândă, modelul occidental al unei ordini bazate pe reguli suferă din ce în ce mai mult de o pierdere a credibilității, tocmai într-o perioadă în care Occidentul își pierde puterea relativă.

Un contramodel este oferit, de exemplu, de China. În loc să vorbească despre reguli globale, China promovează conceptul de „suveranitate absolută”, care implică neamestecul în afacerile interne și respectul pentru o „diversitate a civilizațiilor.”

China și Rusia promovează acest contramodel la nivel mondial. Președintele Vladimir Putin a declarat la un summit cu guverne africane în vara anului trecut, la aproximativ un an și jumătate după începutul războiului: „O lume multipolară adevărată este în formare, iar era în care o țară sau un grup de țări domina se apropie de sfârșit.” Aceste cuvinte au fost bine primite de multe guverne africane.

Impresia că ordinea internațională existentă, dominată de Occident, servește în principal intereselor occidentale și că statele vestice nu se conformează propriilor standarde este foarte răspândită. Acest lucru este confirmat și de un sondaj realizat de MSC în rândul a nouă țări care fac parte din aşa numitul Sud Global. Totodată, sondajul arată că multe persoane din această parte a lumii cred cu tărie în valoarea regulilor internaționale existente.

Critica este adesea justificată

Sophie Eisentraut afirmă clar: critica adusă dublei moralități occidentale este adesea fondată. Țările din Sudul Global subliniază, de exemplu, că SUA și alte state vestice au insistat asupra principiului integrității teritoriale a Ucrainei, dar că, în cazul invaziei conduse de SUA în Irak din 2003, nu au respectat acest principiu. Drepturile omului au fost ignorate de statele occidentale în cadrul arestărilor ilegale în lupta împotriva terorismului. De asemenea, europenii au colaborat cu autocraţi nord-africani pentru a preveni migraţia către Europa.

Eisentraut subliniază totuși că unii critici din țări precum China și Rusia își folosesc adesea acuzațiile pentru a-și relativiza propriile abateri. Sau își justifică astfel o abordare de politică externă care nu mai urmează deloc principii morale, deservind doar interesele lor înguste. Drept rezultat însăşi valoarea regulilor universale este pusă la îndoială.

O lume fără reguli ar fi un coșmar

Statele occidentale se confruntă, conform lui Eisentraut, cu o dilemă: se tem că o abordare autocritică privind propria inconsecvență ar putea înclina balanţa în favoarea rivalilor lor globali. Dacă ignoră criticile vor fi pe bună dreptate percepute ca fiind ipocrite și, așa cum a exprimat președintele Macron la MSC, contribuie la „un nou cinism care subminează ordinea globală”.

Autoarea recomandă trei măsuri ca răspuns: în primul rând, statele occidentale ar trebui să reducă discrepanța dintre pretențiile și acțiunile lor efective. În al doilea rând, ar trebui să discute mai deschis despre punctul în care „consecvența își are limitele”. Aceasta include evitarea clasificării lumii în state care respectă regulile și state care le încalcă, deoarece există multe nuanțe de gri. Comunicația ar trebui să sublinieze și că sistemele autocratice nu permit o dezbatere deschisă asupra propriilor contradicții, ceea ce împiedică autocorecția.

În cele din urmă, Eisentraut sugerează că Occidentul ar trebui să combată ceea ce critica privind dubla moralitate adesea implică, fără a spune asta în mod deschis: anume că „o ordine bazată pe standarde duble nu este cu nimic mai bună decât o ordine fără niciun standard.” Nu doar țările din Vest, ci și multe din Sudul Global au mult de pierdut într-o lume complet lipsită de reguli acceptate universal.