Violenţele din Grecia continuă
9 decembrie 2008Grecia se confruntă în aceste zile cu cele mai violente lupte de stradă între forţele de ordine şi tineri anarhişti aparţinând în mare parte grupărilor de stânga. În centrul capitalei elene, câteva sute de protestatari au demolat magazine şi secţii de poliţie şi au incendiat automobile, preluând controlul asupra centrului Atenei.
Revoltele, începute sâmbătă, au fost declanşate de decesul unui tânăr de doar 15 ani, care a fost împuşcat de poliţie, indignarea populaţiei îndreptându-se acum împotriva statului.
Deputatul european Dimitris Papadimoulis consideră că poliţia este direct vinovată de protestele actuale: „Un copil de doar 15 ani a fost împuşcat cu sânge rece de un poliţist care se credea Rambo. Forţele paramilitare din Grecia au însă susţinerea clasei politice iar cei vinovaţi de escaladarea violenţelor sunt rar traşi la răspundere, ba dimpotrivă, adesea sunt chiar răsplătiţi pentru faptele lor.”
Jannis Makris, preşedintele sindicatului poliţiei din Atena este însă de altă părere. El descrie moartea tânărului drept un incident singular şi regretabil care reprezintă însă şi o încălcare a regulilor poliţiei. În acelaşi timp, Makris deplânge lipsa cooperării populaţiei cu forţele de ordine.
„La noi în Grecia se întâmplă ceva neobişnuit. Toţi vor ca poliţia să intervină în cazul în care alţii încalcă legea, dar în rest nu ne interesează munca forţelor de ordine. Dacă vecinul nostru îşi parchează maşina într-un loc interzis atunci strigăm după poliţie, când însă noi înşine încălcăm regulile de circulaţie atunci intervenţia poliţiei este inacceptabilă”, spune Makris.
Conflictul dintre anarhiştii de stânga şi forţele de ordine a fost declanşat de un incident similar din anul 1985, când elevul de 15 ani Michalis Kaltezas a căzut de asemenea victimă abuzului de putere. Deputatul european Dimitris Papadimoulis consideră însă că lipsa perspectivelor de viitor a tinerilor eleni facilitează escaladarea conflictelor.
„Sistemul şcolar se privatizează şi decade. Şomajul creşte, tinerii nu au nici o perspectivă de viitor iar politicienii îi dezamăgesc. Cartierul Exarhia este seismograful societăţii noastre de unde vin mereu semnale noi pe care clasa politică însă refuză să le accepte şi să le înţeleagă”, este de părere deputatul european.
Potrivit datelor statistice ale Uniunii Europene, peste 25% din greci trăiesc astăzi sub limita sărăciei, o stare de fapt care duce la nemulţumire în rândul populaţiei şi care se manifestează adesea în proteste violente.