Ce sa inteleaga Dragnea si Dorneanu din experienta poloneza?

Mai precis, Partidul Lege si Justitie, ce ironie, o formatiune de centru-dreapta, a trecut atat prin Senat cat si prin Camera inferioara a Parlamentului o lege prin care, in linii mari, ministrul Justitiei era abilitat sa numeasca si sa controleze atat procurorii cat si judecatorii.

In cazul unui proces, guvernul ar fi avut posibilitatea sa aleaga cine sa judece o cauza sau alta in functie de interese subiective. Ultima reduta de aparare impotriva acestei legi a fost presedintele Andrzej Duda, sustinut de Partidul Lege si Justitie. In urma protestelor masive, acesta a anuntat ca-si va exercita dreptul de veto asupra legii, practic, anuland-o.

In Polonia, presedintele are ultimul cuvant in ce priveste adoptarea unei legi, chiar daca aceasta a fost votata de Parlament.

E a doua situatie din acest an in care, intr-o tara membra a Uniunii Europene, protestele masive de strada blocheaza adoptarea unor prevederi legale menite sa distruga independenta justitiei. Prima a fost Romania, protestatarii au stopat celebra Ordonanta 13 in februarie 2017, a doua, Polonia.

Vocea strazii a reusit la Bucuresti, dar si la Varsovia

Situatia politica din Romania e diferita de cea din Polonia. PSD e urmasul Partidului Comunist. Lideri ai sai au legaturi mai mult sau mai putin vizibile cu cercurile de putere din Rusia, iar politica sa e una de a crea o super-imunitate politicienilor pentru a nu putea fi acuzati de coruptie.

Cititi articolul integral pe ziare.com accesand linkul de mai jos.